Lungul dar insoritul drum spre casa

Bicicleta nu-mi apartine (prin bunavointa unui localnic o am drept imprumut, e un Peugeot trait), dar incepe sa mi se potriveasca. Cu sunetele pronuntate pe care le scoate de fiecare data cand dau la pedale, cu scartaitul linistitor in drum spre casa.

Si in asemenea zile, in care soarele trece razant pe langa mine, imi gadila genele, dar nu deranjeaza, nu arde, incep sa ma acomodez.

Vor veni zile lungi, de toamna. Vor veni ploi noi peste mine. Pana vin, voi incerca sa ma bucur sa soare.



Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s